Eu vreau să scriu acum despre Iisus rebelul suprem. Cel mai mare dintre rebelii pe care i-a avut umanitatea până în ziua de azi. A venit pe lume ca să zguduie din temelii un sistem învechit și să descopere omenirii o nouă paradigmă: cea a iubirii. A harului, cum îi spunem noi în biserică.
Cât a trăit în ținuturile Orientului Mijlociu, L-au însoțit semnele și minunile. E numit Fiul Omului dar și Fiul lui Dumnezeu. Și din această identitate, de Om Divin, a făcut gesturi socotite rebele pentru acele vremuri și a generat o mișcare rebelă purtată de apostoli ai rebeliunii Sale.
Nu, nu a fost tipul acela de rebel fără o cauză, cu un puternic spirit de frondă și pus pe contestat lucruri doar ca să iasă în evidență. Iisus a fost un rebel cu o cauză: iubirea. A vrut să aducă printre noi imaginea unui Creator diferit de cea care I-a fost creată de sistemul religios și moral al acelor vremuri. Și pentru asta, și-a asumat toate riscurile, inclusiv riscul Golgotei.
În acest articol încerc să descriu 7 dintre actele de rebeliune săvârșite de Iisus.
Iisus – rebelul cu inimă mare
Cred că imaginea tipului blajin, cu mâinile împreunate și privirea pierdută în zare, n-are mare legătură cu Iisus. El n-a fost un conformist. Nu a respectat regulile doar pentru că erau scrise undeva. Din contră, le-a pus sub semnul întrebării, le-a întors pe dos și le-a înlocuit cu ceva mai puternic: compasiunea. Pentru că da, a ales compasiunea în locul legilor. A ales inima în locul literei. Într-o lume în care toți se țineau de lege ca să-și arate superioritatea, El a stat lângă cel rănit. Nu ca un salvator la datorie, ci ca un prieten adevărat.
Iisus – tovarășul celor marginalizați
Iisus n-a ales să stea în bula celor „perfecți”. N-a stat doar pe lângă oamenii curați, civilizați și cu un comportament impecabil. A stat cu cei aruncați la marginea societății: vameși, bolnavi, femei disprețuite, străini. Nu a ținut să-și păstreze o imagine „curată” – ci a ales să facă „curățenie” în sufletele celor uitați. Nu s-a temut să spună adevărul în față. A confruntat ipocrizia religioasă pentru că nu putea să nu conteste un sistem care nu oglindea nimic din bunătatea și dragostea lui Dumnezeu.
Iisus – Cel care iartă ceea ce ceilalți judecă
Când alții arătau cu degetul, Iisus a întins mâna. El nu a condamnat, ci a adus vindecare. A oferit iertare, nu judecată, punându-Și sufletul lângă rănile celor pe care lumea îi trântea la pământ. El nu te certa dacă greșeai. Dar nici nu-ți dădea dreptate Îți arăta o altă cale – una mai grea, dar mai vie. Vorbea cu autoritate, dar nu cu aroganță. Era liniștit, dar nu slab. Fără să ridice tonul, știai că urmează să spună ceva ce va schimba totul.
Iisus – un lider rebel
Iisus nu s-a impus. Nu a cerut putere. Nu a vrut să conducă prin forță. A ales să slujească, să fie ultimul ca să-i ridice pe ceilalți. A spălat picioare. A vorbit cu blândețe. Și în cele din urmă, a suferit nu pentru că a fost învins, ci pentru că a ales să iubească până la capăt. A văzut sens acolo unde alții vedeau doar durere. A dat suferinței un scop – prin iubire. Și acesa nu a fost un gest de slăbiciune – ci un act de profund curaj.
Iisus – un erou rebel
Într-o lume obsedată de control și imagine, Iisus a fost un altfel de erou. Nu a vrut faimă. N-a dorit să câștige. A dorit să elibereze. A fost rebelul care a ars convențiile, dar cu o flacără care încălzea – nu care distrugea. A fost un erou cu mâinile întinse, nu cu pumnii strânși. Și dacă vrei să-L urmezi, nu trebuie să devii perfect. Trebuie doar să fii suficient de curajos cât să vrei să iubești într-o lume care uită ce înseamnă iubirea.
Iisus – glasul rebel al adevărului
Iisus n-a vorbit ca să placă. N-a evitat adevărul, doar ca să nu deranjeze. A fost curajos în tăceri și tăios în cuvinte. Și-a asumat riscurile. A spus lucrurilor pe nume atunci când toți ceilalți tăceau pentru că le era frică.
Iisus – portavocea rebelă a celor fără glas
Într-o lume în care doar vocile „importante” erau ascultate, Iisus a auzit ceea ce nu se rostea. A ridicat privirea femeii rușinate. A stat cu copilul nebăgat în seamă. A făcut din cei invizibili – esențiali. Le-a dat un glas. Le-a redat dat demnitatea.
Duminici cu sens
Poate că n-ai nevoie de clădiri mari, de predici lungi sau de ritualuri complicate. Poate că tot ce ai nevoie e un pic de liniște, un pic de adevăr, un pic de Iisus – așa cum a fost El cu adevărat.
0 Comentarii